Tribunalul suprem confirmă obligația proprietarilor de a investi în accesibilitate – un precedent costisitor

Un verdict recent al Tribunalului Suprem a reorientat radical responsabilitatea financiară pentru modernizarea accesibilității în imobilele rezidențiale, obligând proprietarii de locuințe și spații comerciale să contribuie la derajări necesare, indiferent de eventualele excepții prevăzute în actele constitutive ale asociațiilor de proprietari. Această decizie, transmiterea căreia are implicații semnificative pentru viitoarele litigii, a fost susținută prin sentința STS 2426/2026 din 2 iunie 2026.

O schimbare de paradigmă în dreptul proprietății

Instanța supremă a stabilit, în mod ferm, că orice excludere a contribuțiilor de către proprietari trebuie interpretată cu strictețe, fără a se extinde la costuri legate de zonele comune ale clădirii. Articolul 9 din Legea Proprietății Horizontale precizează obligația tuturor proprietarilor de a susține cheltuielile generale pentru întreținerea și funcționarea adecvată a imobilului, excluzând acele costuri care pot fi individualizate. În acest context, prevederile actului constitutiv al asociației nu pot justifica refuzul de a contribui la investiții în eliminarea barierelor arhitecturale, cum ar fi înlocuirea ușilor de acces sau instalarea unei rampe.

Cazul emblematic: Oviedo

Un exemplu concret al acestei interpretări este cazul din Oviedo, în care Judecătoria Primă Instanță nr. 10 a decis în favoarea vecinilor care solicitau finanțarea înlocuirii ușilor portalului și instalarea unei rampe de acces. Această decizie a fost contestată de către unii proprietari, care invocau excepțiile prevăzute în actele constitutive privind plata taxelor de întreținere, iluminat, curățenie și reparații. Cu toate acestea, Audiția Provincială din Asturias a inversat această hotărâre, iar Tribunalul Suprem a confirmat, în cele din urmă, obligația acestor proprietari de a contribui la deraja.

Mai mult decât o simplă investiție de întreținere

Tribunalul Suprem a subliniat că investițiile realizate nu se limitează la lucrări de curățenie sau reparații, ci vizează, în principal, instalarea unei rampe de acces pentru persoanele cu dizabilități. Referindu-se la o sentință din 2018, instanța supremă a reiterat că intervențiile pentru a elimina barierele arhitecturale sunt necesare pentru un utilizare eficientă a imobilului și nu pot fi considerate simple îmbunătățiri sau mentenanță. Această abordare reflectă o viziune proactivă asupra accesibilității universale, asigurând libertatea de mișcare a persoanelor cu dizabilități.

Amenzi substanțiale – consecințe imediate

În plus, Tribunalul Suprem a stabilit că nerespectarea acestei obligații poate duce la amenzi de până la 1.500 de euro pentru proprietarii care instalează aer condiționat pe balcoane sau fațade. Această măsură are scopul de a descuraja practici care pot compromite proiectele de modernizare și accesibilitate.

Concluzie: o obligație legală neevitabilă

Decizia Tribunalului Suprem reprezintă un punct de cotitură în reglementarea drepturilor persoanelor cu dizabilități și a accesibilității în spațiile locative. Proprietarii trebuie să înțeleagă că investițiile în acest domeniu nu sunt o simplă recomandare, ci o obligație legală, care trebuie respectată cu strictețe. Costurile pot fi semnificative, dar beneficiile – o societate mai incluzivă și mai accesibilă – sunt incontestabile.